TEST BMW iX3: Spectacolul timpului suspendat

TEST BMW iX3: Spectacolul timpului suspendat între Șona și Transfăgărășan

În drumul către Șona maestrului Câlția, pe autostrada care leagă Bucureștiul de Ploiești, a existat un moment în care tehnologia a încetat să mai fie doar o sumă de cifre, devenind o stare de spirit. Rulam spre nord la bordul BMW iX3 50 xDrive, model de avangardă al generației Neue Klasse a producătorului german, și realizam că liniștea din jur nu este una obișnuită. Nu era doar absența zgomotului de combustie, ci o tăcere adâncă, densă, care transforma peisajul de dincolo de parbriz într-o pânză fluidă.

Cu o lungime de 4,78 metri și o prezență impunătoare, acest SUV electric reușește, deși poate par cuvinte mari, un miracol industrial: ascunde cele 2,4 tone într-o dinamică atât de naturală, încât simți că parcurgi drumul nu ca un simplu șofer, ci ca un călător într-un timp suspendat, situat undeva între real și imaginar.

Poveste generată de un super-computer

Lăsând în urmă câmpia și atacând urcarea spre Predeal pe DN1, BMW iX3 își dezvăluie adevăratul temperament. În spatele celor 469 CP livrați instantaneu de cele două motoare electrice se află „Heart of Joy”, unul dintre cele patru computere centrale ale arhitecturii Neue Klasse. Acest creier electronic coordonează în timp real accelerația, frânarea, recuperarea energiei și dinamica direcției. Rezultatul este o coerență pe care jurnaliștii de la Top Gear și Autocar au numit-o „un nou reper” pentru segmentul electric.

Mașina nu s-a simțit niciun moment artificial „lipită” de asfalt. Deși vorbim despre o versiune xDrive cu tracțiune integrală, sistemul favorizează puntea spate, lăsând fața liberă și ușoară atunci când nu este nevoie de o intervenție masivă. Pe virajele strânse dinainte de Predeal, dar mai ales ulterior, pe pantele Transfăgărășanului, iX3 a controlat exemplar ruliul și tangajul. Masa mare, amplasată extrem de jos datorită pachetului de baterii de 108,7 kWh, coboară centrul de greutate și transformă fiecare curbă într-un gest predictibil și fluid. Accelerația 0-100 km/h în 4,9 secunde este fulgerătoare, dar lipsită de acea brutalitate electrică neplăcută; este o progresie continuă, ca un zbor pe asfalt.

Coborârea în poveste și asprimea drumului prin Poiana Mărului

Părăsim drumul principal și cotim spre Râșnov și Poiana Mărului, un traseu unde relieful începe să își schimbe textura, iar asfaltul devine pe alocuri degradat, cu denivelări succesive. Aici, BMW iX3 își arată caracterul ferm, orientat mai degrabă spre sportivitate decât spre o moliciune izolatoare. Testele realizate de inginerii ADAC germani au dreptate: pe denivelările scurte, suspensia reacționează destul de rigid, mai ales în configurația noastră echipată cu jante mari. Zgomotul trenului de rulare pătrunde discret în habitaclu pe porțiunile de asfalt îmbătrânit, amintindu-ne că BMW a ales să nu sacrifice dinamica pentru un confort absolut.

Însă acest mic tribut plătit sportivității este uitat instantaneu când privirea întâlnește peisajul. Intram în regiunea Făgărașului, un spațiu dominat de o lumină caldă, care pare să îmbrace totul într-o haină de basm. Personajele din picturile lui Ștefan Câlția par să prindă viață la marginea drumului: un păstor care își sprijină bărbia în bâtă, un bătrân care așteaptă la o răscruce, o bunicuță contemplând veșnicia pe o bancă, o căruță încărcată cu fân care pare să plutească între cer și pământ. Ne îndreptăm spre Șona, satul care nu este doar o destinație pe hartă, ci întreaga rădăcină a unei lumi mitologizate de Câlția.

Șona, albastrul memoriei și supraviețuirea patrimoniului

Aflat pe malul Oltului, la câțiva kilometri de Făgăraș, satul Șona te primește cu o atmosferă încremenită în timp. Pentru Ștefan Câlția, acest loc al copilăriei a devenit o geografie afectivă. Casele, grădinile și dealurile de aici nu sunt simple elemente de decor, ci structura pe care artistul și-a clădit onirismul, delirul provocat de obsesii și halucinații. Însă realitatea din teren poartă amprenta unei fragilități dureroase: din cele 302 numere de casă, aproximativ 80 sunt locuri virane, iar alte 80 de gospodării sunt nelocuite din cauza îmbătrânirii populației.

Oprim iX3-ul silențios într-o curte care ascunde vederii o casă aflată în plin proces de reconstrucție. Pe un perete are acel albastru intens, specific zonei. Restaurările recente, realizate de asociația Monumentum alături de fundația Ștefan Câlția și asociația locală „Șona noastră”, au demonstrat că acest albastru nu este o invenție modernă, ci culoarea originală ascunsă sub straturi succesive de var. Folosind exclusiv materiale tradiționale – piatră, nisip și var stins – restauratorii încearcă să salveze fizic patrimoniul local.

Fierăria lui Lazăr și misterul celor opt „guruieți”

La câțiva pași distanță se află „Fierăria lui Lazăr”, un proiect de recuperare a unui meșteșug dispărut din sat. Clădirea veche, amplasată în inima satului, a fost salvată și dotată cu unelte donate de localnici sau achiziționate prin eforturile financiare ale pictorului, care a donat banii obținuți din vânzarea unor litografii. Numele atelierului vine chiar de la una dintre lucrările sale celebre. Astăzi, spațiul funcționează ca muzeu, dar și ca atelier activ capabil să producă unelte pentru întreținerea caselor tradiționale, iar sunetul barosului pe nicovală este nu doar inconfundabil pentru cei care au văzut așa ceva în trecut, ci și plin de o simbolistică aparte.

Citește și:
– TEST Dacia Spring Extreme – Putere majorată fără reducerea autonomiei
– TEST Leapmotor C10 REEV: Miza pe autonomie

Lăsăm satul în urmă și conducem BMW iX3-ul spre dealuri, acolo unde relieful explodează într-o anomalie fascinantă – „piramidele” de la Șona sau „guruieții”, cum le spun localnicii. Cele opt movile impresionante, dispuse pe două șiruri de câte patru, se ridică din valea Oltului până la înălțimi de 20-30 de metri. Originea lor rămâne un teritoriu disputat. Sunt tumuli funerari sciți sau celți, așa cum sugerează fragmentele ceramice din epoca bronzului găsite în zonă? Sunt repere geometrice dacice legate de Racoș și Vârful Omu, conform teoriilor cercetătorului Andrei Vartic? Sau sunt simple formațiuni geomorfologice naturale? În lipsa unei certitudini arheologice, legenda locală rămâne cea mai frumoasă: movilele sunt bucăți de noroi curățate de pe opinci de către uriașii care au traversat Oltul mlăștinos. Această suprapunere perfectă între realitatea fizică și mit reflectă exact arta lui Ștefan Câlția, „pictorul cerului”.

Sibiu, etapă intermediară către Transfăgărășan

Drumul continuă spre Sibiu, iar computerul de bord al BMW iX3 ne amintește de ce platforma Neue Klasse este un reper de eficiență. Consumul mediu s-a stabilizat în jurul valorii de 17 kWh/100 km, o cifră remarcabilă pentru un SUV de aceste dimensiuni. Cu o autonomie oficială de până la 805 km WLTP, am parcurs întregul traseu fără nicio oprire forțată pentru reîncărcare. La Sibiu, BMW-iX3 se așază docil la o stație de mare putere care, datorită arhitecturii de 800 V a mașinii, poate încărca de la 10% la peste 90% în doar câteva zeci de minute.

Citește și:
– A cincea generație BMW X5, disponibilă pentru comenzi în România cu patru tipuri diferite de propulsie, de la diesel la electric
– Mega-uzina high-tech BMW de lângă România: Fabrica în care e folosită doar energie verde, are „creierul” software gândit la Cluj și caută noi angajați români

A doua zi, aventura își schimbă ritmul. Plecăm din Sibiu pentru a ataca porțiunea nordică a Transfăgărășanului, între Cârța și Bâlea Lac, odată cu primii zori. Și asta înseamnă, desigur, că putem zburda pe șoseaua liberă în modul Sport. Comportamentul mașinii devine mult mai incisiv, orientat clar spre puntea spate, permițând o abordare curajoasă a acelor de păr. Sistemul ESP intervine discret și doar atunci când este strict necesar, oferind o predictibilitate reconfortantă în virajele unde frânarea se combină cu schimbarea de direcție. Singura notă discordantă apare uneori la ridicarea piciorului de pe accelerație în apropierea acelor de păr strânse, când sistemul inteligent de recuperare a energiei frânează mașina mai devreme decât ar anticipa șoferul.

Coborâm înapoi spre Cârțișoara, cu bateria reîncărcată spectaculos prin frânarea regenerativă de pe coborâre, demonstrând eficiența energetică a sistemului. Drumul de întoarcere spre București ne poartă din nou pe lângă Făgăraș, prin Poiana Mărului și, apoi, prin imensa parcare numită DN1. BMW iX3 Neue Klasse s-a dovedit a fi mai mult decât un vehicul electric eficient, este o mașină care a demonstrat că tehnologia avansată nu trebuie să ucidă implicarea șoferului și nici să fie străină de poezia locurilor pe care le străbate. Am încheiat o călătorie în care viitorul mobilității a învățat să respecte tăcerea și secretele trecutului.

Citește și: