Share

Roland Berger: Una din trei stații de încărcare pentru mașini electrice din România este rapidă

Ediția din 2022 a studiului Romanian E-mobility Index realizat de compania de consultanță Roland Berger arată că din fiecare 100 de autoturisme noi înmatriculate în România circa 7 sunt electrice sau hibride plug-in.

Studiul anual Romanian E-mobility Index realizat de specialiștii Roland Berger, ajuns la cea de-a cincea ediție, analizează evoluția pieței de mașini electrice, dar și serviciile conexe.

Astfel, în baza raportului, „Indexul de electromobilitate” relevă un scor al pieței locale de electromobilitate de 54, în creștere cu 10 puncte comparativ cu anul precedent, raportat la un potențial prognozat de dezvoltare de 100 în anul 2025. Indexul de electromobilitate măsoară gradul de dezvoltare a pieței locale de electromobilitate, fiind determinat în baza a 12 indicatori-cheie.

Conform studiului, România prezintă în continuare o tendință puternic ascendentă în ceea ce privește vânzările de vehicule cu propulsie electrică, cu un număr de 8.893 autovehicule noi pur electrice (EV) și hibride plug-in (PHEV) înmatriculate în 2021 – o creștere de 131% față de 2020. Această dezvoltare este determinată de îmbunătățirea constantă a ofertei de modele și de stimulentele financiare generoase oferite de stat.

Ponderea vehiculelor electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi aproape s-a dublat în 2021 față de 2020, atingând un nou record de 7.3% ceea ce poziționează România în fața unor țări precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Cu toate acestea, România rămâne sub piețele majore din Europa (care au atins un nivel mediu de 18% în aceeași perioadă) în ceea ce privește ponderea înmatriculărilor de vehicule electrificate.

Marii producători își diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică și lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum și variante noi pur electrice.

Oferta locală a crescut cu circa 30% față de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrificate (EV și PHEV). Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile și vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București, consideră că „tranziția către combustibili alternativi devine din ce în ce mai accelerată și evidentă. Decarbonizarea este un aspect pe care fiecare companie începe să îl includă în strategie. Contextul energetic amplifică și mai mult nevoia de limitare a dependenței de combustibili fosili, în timp ce consumatorii se îndreaptă mai mult spre produse și servicii mai sustenabile”.

Încetinește ritmul de implementare a infrastructurii de încărcare pentru mașini electrice

În contrast, oferta de servicii de mobilitate alternativă a scăzut pentru prima dată din 2018, deoarece pandemia și provocările legate de cadrul legislativ au împins unii jucători să iasă de pe piață, conducând la consolidarea poziției celor rămași. Toate segmentele s-au confruntat cu o scădere comparativ cu anul precedent, însă în zona de car-sharing jucătorii rămași s-au concentrat mai mult pe mașini electrice, menținând flota totală la un nivel similar anului precedent.

Conform analiștilor Roland Berger, ritmul anual de creștere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la cca. 50%, față de cca. 70% în anii anteriori. Cu toate acestea, numărul stațiilor de încărcare a urcat la aproximativ 1.000 de unități, trei din patru județe ajungând la peste zece stații de încărcare fiecare.

Foarte important, proporția stațiilor rapide de încărcare pentru mașini electrice este în continuă creștere, acestea ajungând să reprezinte una din trei stații existente.

Dezvoltarea celor ultra-rapide (cu viteză de încărcare de peste 150 kW), inexistente în România înainte de 2020, ia avânt. Însă numărul acestora rămâne totuși limitat (circa 1% din total) în special datorită nevoilor momentan reduse pentru viteze foarte mari de încărcare și costurilor asociate unor astfel de stații.

Se așteaptă ca inițiativele de finanțare planificate, cum ar fi Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), să stimuleze creșterea pieței de stații de încărcare în anii următori, îndeosebi susținută de autoritățile publice. În prezent, comercianții independenți (precum supermarket-urile) rămân categoria dominantă în cadrul infrastructurii de stații de încărcare.

Creșterea apetitului pentru vehicule mai sustenabile a determinat autoritățile să tripleze bugetul pentru programul guvernamental de stimulare Rabla Plus (inclusiv o alocare adițională în luna August), până la suma de 123 de milioane Euro. Pentru prima dată de la lansare, toate fondurile au fost complet epuizate până la sfârșitul anului.

Se așteaptă ca programul să sufere o serie de modificări care ar trebui să faciliteze procesul de radiere a vehiculelor vechi, foarte poluante, și înlocuirea acestora cu modele electrice.

Miza pe vehiculele comerciale ușoare electrice

În opinia celor de la Roland Berger, autoutilitarele electrice au devenit și ele o alternativă viabilă pentru companii.

Producătorii auto au lansat deja pe piața românească mai multe modele de utilitare electrice cu diferite volume de încărcare și capacități ale bateriilor, oferind pentru unele o autonomie de peste 300 km cu o singură încărcare. Analiza din cadrul studiului s-a concentrat pe vehiculele comerciale cu volume tipice de 10-20 mc și sarcini utile de până la aproximativ două tone.

Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare și o presiune tot mai mare asupra modelelor dotate cu sisteme de propulsie cu combustie internă, utilitarele electrice se pot dovedi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali.

Față de vehiculele comerciale motoare cu ardere internă, cele electrice prezintă o eficiență mai mare în scenariile tipice de utilizare urbană sau semi-urbană (adică un rulaj anual de până la 30.000 km), circulând adesea la viteze reduse și având opriri frecvente.

Prin urmare, costul total de utilizare (TCO) al unei autoutilitare electrice care funcționează într-un astfel de scenariu este similar cu cel al uneia echivalente alimentată de motorină, chiar dacă prețul de achiziție este în prezent mai mare pentru modelul electric.

În afară de eficiența energetică îmbunătățită și costuri mai mici de întreținere, un rol important în obținerea unui cost total de exploatare similar îl joacă și stimulentele guvernamentale existente, care reduc prețul de bază cu 12% – 18%.

Citește și:

Leave a Comment