România, pe buza prăpastiei „junk”: S&P menține ratingul, dar avertizează că paralizia politică ne costă sute de milioane de euro

Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) însă a menținut perspectiva negativă. Decizia reflectă vulnerabilitățile structurale adâncite de criza politică prelungită din 2026 și riscurile majore legate de consolidarea finanțelor publice. În prezent, toate cele trei mari agenții internaționale (S&P, Moody’s și Fitch) mențin o perspectivă „negativă” pentru România, plasând țara la un singur pas de retrogradarea în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții).

Paralizia politică și riscul declasării în 2027 – 2028

Perspectiva negativă indică faptul că S&P ar putea revizui în scădere ratingul țării în perioada următoare. Principalul factor de risc este procesul prelungit de formare a noului guvern, declanșat după prăbușirea Coaliției în mai 2026. Dacă acest blocaj va împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028, consecințele vor fi severe: deteriorarea încrederii investitorilor, explozia costurilor de finanțare și presiuni insuportabile asupra balanței de plăți.

În plus, o eventuală intensificare a presiunilor externe, cum ar fi noi perturbări pe piața energiei care să alimenteze inflația pe termen mediu, ar putea slăbi suplimentar creșterea economică și rezultatele bugetare. O stabilizare a perspectivei ar fi posibilă doar în condițiile unui plan politic credibil pe termen mediu, susținut de un consens politic extins și de reducerea reală a deficitelor gemene.

Fondurile europene, colacul de salvare afectat de nefinalizarea reformelor

S&P mizează, pe termen scurt, pe faptul că România va reuși să instaleze un executiv capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Deși tensiunile politice au dus la eșecul mai multor premieri nominalizați în cadrul voturilor de încredere, absorbția fondurilor UE a rămas pe traiectorie în 2026. Grație legislației adoptate în vară pentru deblocarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ratele de absorbție au depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împruturi.

Pentru anul 2026, S&P estimează intrări de fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB, asigurând finanțarea unui buget record de investiții publice (8,5% din PIB). Totuși, paralizia legislativă curentă a costat deja România 750 de milioane de euro în granturi RRF, din cauza eșecului de a adopta legea salarizării unitare în sectorul public. Fondul de salarii din sectorul bugetar reprezintă aproape 25% din totalul cheltuielilor din 2025, iar lipsa de vizibilitate și declarațiile contradictorii ale partidelor majore cresc riscul unor derapaje fiscale majore înaintea alegerilor din 2028.

Recesiune în 2026 și datorie publică de 60% din PIB

Prognoza macroeconomică a agenției indică o contracție a economiei românești cu 0,5% în cursul anului 2026. Scăderea este determinată de măsurile de consolidare fiscală și de inflația persistentă generată de șocul energetic global, ambele afectând direct consumul privat. Pentru anul 2027 se anticipează o revenire a PIB-ului la 2,25%, pe fondul relansării consumului privat și al unui impuls fiscal mai redus, chiar dacă investițiile publice vor scădea cu aproximativ 2% din PIB.

Pe componenta bugetară, S&P estimează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB pentru finalul acestui an, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Această ajustare a fost obținută prin măsuri severe implementate în perioada 2025-2026: majorări de TVA, creșterea accizelor, ajustări ale impozitului pe profit și înghețarea salariilor și a pensiilor. Deficitul este proiectat să scadă la 5,8% în 2027 și la 5% în 2028. Cu toate acestea, acumularea continuă de deficite va propulsa datoria generală guvernamentală netă la pragul de 60% din PIB până în 2027, comparativ cu 52% la sfârșitul anului 2025.

În paralel, deficitul de cont curent este estimat la un nivel îngrijorător de 7,5% din PIB în 2026. Acesta rămâne cu un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal, fiind presat de plățile tot mai mari cu dobânzile în contul datoriei externe. În contextul unei tendințe de scădere a investițiilor străine directe (FDI), calitatea finanțării externe devine critică, lăsând economia României dependentă exclusiv de stabilizarea politică și de fluxul neîntrerupt al banilor de la Bruxelles.

Citește și:

• Ministrul Finanțelor: „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P”