Share

Noul coronavirus, „urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”. Statele își limitează contacte cu China, producătorii auto închid fabricile, iar companiile aeriene suspendă zborurile

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a decretat joi că epidemia provocată de noul coronavirus constituie „o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”. În acest context, unele state își limitează contactele cu China, tot mai multe companii aeriene anunță suspendarea zborurilor, iar producătorii auto închid temporar fabricile din zonă.

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat aseară că „preocuparea principală este posibilitatea ca virusul să se răspândească în ţări ale căror sisteme de sănătate sunt mai slabe (…). Nu este vorba de un vot de neîncredere în ceea ce priveşte China”.

Oficialul a anunţat decizia la Geneva după reuniunea Comitetului de urgenţă al OMS, un grup independent de experţi, pe fondul dovezilor în creştere că virusul se răspândeşte în aproximativ 18 ţări.

Tedros a declarat într-o conferinţă de presă că în ultimele săptămâni am asistat la o epidemie fără precedent care a fost întâmpinată cu un răspuns fără precedent.

Declararea unei urgenţe globale declanşează recomandări către toate ţările vizând prevenirea sau reducerea
răspândirii transfrontaliere a bolii, evitând interferenţele nenecesare cu comerţul şi călătoriile.

Air France suspendă zborurile către China

Mari companii aeriene au continuat să-şi suspende zborurile către China din cauza riscului de răspândire a noului coronavirus.

Air France a făcut aseară un anunț în acest sens menționând că va suspenda toate zborurile regulate spre China continentală începând de joi până în data de 9 februarie.

Air France „va asigura zboruri speciale către şi din Shanghai şi Beijing cu echipaje voluntare începând de joi, 30 ianuarie, pentru a asigura întoarcerea clienţilor şi angajaţilor săi”, a precizat compania aeriană. Începând din 22 ianuarie, compania îşi suspendase zborurile spre Wuhan, oraşul din centrul Chinei unde a fost detectat prima dată coronavirusul.

Anunţuri asemănătoare au fost făcute ieri şi de companii aeriene precum Air India, EgyptAir, SAS şi Ethiopian Airlines, iar Turkish Airlines a anunţat că va reduce frecvenţa zborurilor programate spre Beijing, Guangzhou, Shanghai şi Xian în perioada 5-29 februarie.

Miercuri, grupul Lufthansa a anunţat suspendarea tuturor zborurilor sale către China din cauza epidemiei cu noul coronavirus, iar mai multe companii aeriene americane au decis de asemenea să anuleze unele curse către China după ce au observat o scădere drastică a cererii.

Astfel, zborurile către China ale companiilor grupului Lufthansa (Lufthansa, Swiss şi Austrian Airlines) vor fi anulate până pe 9 februarie, a precizat compania. Decizia nu priveşte însă şi zborurile către Hong-Kong, care vor fi operate normal.

Lufthansa este a doua companie aeriană europeană, după British Airways, care decide anularea zborurilor către China, ca măsură preventivă în contextul epidemiei cu noul coronavirus.

Suspendarea unor zboruri către China a fost decisă şi de compania finlandeză Finnair, care are legături către numeroase oraşe chineze.

În SUA, companiile American Airlines şi United Airlines au anunţat suspendarea unor zboruri către China, ca urmare a scăderii semnificative a cererii.

Italia și Ucraina interzic zborurile către China

Tot ieri, Italia și Ucraina au anunţat că vor suspenda zborurile directe spre China.

Directorului aeroportului Boryspil din Kiev a menționat că, începând din data de 4 februarie, zborurile din Ucraina către China și invers vor fi suspendate.

De asemenea, premierul italian Giuseppe Conte a anunţat joi seară primele două cazuri de coronavirus în ţară şi suspendarea tuturor zborurilor „dinspre şi către” China, explicând că Italia este prima ţară europeană care a luat o astfel de decizie „ca măsură de precauţie”.

„Ca şi în alte ţări, avem două cazuri confirmate de infectare cu coronavirus. Este vorba de doi turişti chinezi care au ajuns în ţara noastră în urmă cu câteva zile”, a anunţat premierul italian în cadrul unei conferinţe de presă.

Îndepărtând ideea unei stări de „panică”, el a subliniat că Italia „s-a pregătit deja cu atenţie” pentru a face faţă acestui tip de situaţii. El a anunţat, de asemenea, că ministrul Sănătăţii, Roberto Speranza, a promis „un ordin de închidere a traficului aerian dinspre şi către China”.

După Renault și Ford, BMW închide temporar uzinele din China

BMW AG va închide trei dintre fabricile sale din oraşul chinez Shenyang, unde grupul german are aproximativ 18.000 de angajaţi şi produce o jumătate de milion de vehicule pe an.

Vacanţa de o săptămână cu prilejul Anului Nou chinezesc a fost extinsă cu încă o săptămână, până în 9 februarie. Doar angajaţii de la birouri din Shenyang vor reîncepe luni activitatea, dar vor lucra de acasă, a precizat un purtător de cuvânt al producătorului auto german. Acesta nu a explicat ce s-ar putea întâmpla după data de 9 februarie.

După vacanța oferită angajaților cu ocazia Anului Nou, Renault, PSA şi Ford au anunţat că vor relua producția din China în jurul datei de 10 februarie. Însă nu există o certitudine în acest sens, totul depinzând de evoluția epidemiei.

Nu este prima urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional

OMS foloseşte termenul de „urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională” (Public Health Emergency of International Concern – PHEIC) pentru a se referi la „un eveniment extraordinar” referitor la sănătatea publică. O astfel de urgenţă internaţională de sănătate publică poate fi declarată în cazul în care o boală ameninţă mai multe ţări şi este necesară o acţiune globală coordonată.

Alerta presupune o intensificare a măsurilor de sănătate publică, a finanţării şi a resurselor pentru prevenirea şi reducerea răspândirii la nivel internaţional. Măsurile ar putea include recomandări privind comerţul şi călătoriile, inclusiv verificarea aeroportului a pasagerilor – deşi OMS îşi propune în general să evite restricţiile comerciale perturbatoare.

Procedurile de declarare a „urgenţei pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională” au fost implementate în 2005, ca răspuns la focarele de SARS şi H5N1 (gripa aviară) la începutul anilor 2000.

Între introducerea acestui sistem de alertă în 2005 şi epidemia de coronavirus 2019-nCoV din acest an, agenţia ONU de sănătate a mai tras semnalul de alarmă la cel mai înalt nivel de cinci ori:

EBOLA, 2019: Febra ucigaşă afectează o regiune frontalieră a Congo de mai mult de un an. Eforturile pentru oprirea virusului au fost împiedicate de tulburări şi violenţe din zonă. Peste 2.200 de persoane au murit până acum.

ZIKA, 2016: Virusul transmis de ţânţari s-a răspândit în America Latină şi dincolo de aceasta. Peste 1 milion de oameni au fost infectaţi în Brazilia, centrul epidemiei. A fost stabilită o legătură între acest virus şi deformări ale capului la nou-născuţi.

EBOLA, 2014: Cel mai grav focar de Ebola din istorie a ucis peste 11.000 de oameni în Africa de Vest. Peste 28.000 s-au îmbolnăvit. Guineea, Liberia şi Sierra Leone au fost cel mai puternic afectate.

POLIO, 2014: OMS a tras semnalul de alarmă în urma unor infecţii transfrontaliere în Asia centrală, Orientul Mijlociu şi Africa Centrală. În timp ce restul urgenţelor de pe această listă au fost declarate încheiate, OMS a declarat alerta maximă pentru poliomielită. Cu toate acestea, infecţiile au mai apărut doar în Afganistan şi Pakistan în ultimii doi ani.

GRIPA PORCINĂ, 2009: O epidemie de virus gripal H1N1 în Mexic s-a transformat într-o pandemie. Se estimează că cel puţin 152.000 de oameni din întreaga lume au murit în 2009. De atunci, această gripă a apărut sezonier, dar au fost dezvoltate vaccinuri împotriva acestui virus.

Citește și:

Leave a Comment