A patra revoluție feroviară nu mai este despre viteză: Cum vor arăta trenurile viitorului prezentate la InnoTrans 2026

Prognoza, lansată oficial de Uniunea Industriei Feroviare din Europa în cadrul salonului InnoTrans 2026 de la Berlin, confirmă apetitul crescut pentru mobilitate sustenabilă.

Această evoluție ilustrează un „moment special” pentru întreaga industrie, după cum a explicat președintele UniFe, Martin Sion, care deține și funcția de director general al producătorului francez Alstom. Potrivit acestuia, istoria feroviară a cunoscut deja trei etape majore: apariția căii ferate în Marea Britanie la începutul secolului al XIX-lea, electrificarea rețelelor în Germania la finele aceluiași secol și introducerea trenurilor de mare viteză în Japonia (anii ’60) și Franța (anii ’80). Totuși, noua transformare din industrie nu va mai fi axată pe viteză.

În ciuda creșterii estimate, studiul „World Rail Market Study”, realizat de firma de consultanță Bain & Company pentru Uniunea Industriei Feroviare din Europa (Unife), arată că furnizorii europeni de echipamente feroviare ratează anual oportunități de afaceri estimate la aproximativ 97 de miliarde de euro din cauza barierelor comerciale tot mai stricte.

Tehnologia care face trenurile mai inteligente și autonome, dezvăluită la Innotrans

„A patra revoluție” va fi definită de digitalizare și eficiență. Noua viziune industrială urmărește să „facă trenul mai inteligent” și să crească randamentul întregului sistem feroviar, după cum a subliniat Martin Sion în timpul unei vizite de lucru la fabrica Alstom din Hennigsdorf, situată în proximitatea Berlinului.

Printre cele mai spectaculoase inovații tehnologice, intrate deja în faza de exploatare comercială sau aflate în stadiu de prototip, se numără:

• Trenuri electrice pe baterii: Modele capabile de o autonomie de 120 de kilometri fără catenară, utilizate deja pe linia Leipzig-Chemnitz din Germania și testate recent în regiunile franceze Sud și Occitanie.
• Tehnologie pentru climat extrem: Garnituri feroviare adaptate pentru rețeaua din Suedia, capabile să ruleze eficient în condiții de frig sever și prin straturi de zăpadă de până la 80 de centimetri.
• Sisteme de conducere autonomă: Un prototip de tren controlat complet de la distanță, fără mecanic, dezvoltat pentru gestionarea automată a manevrelor în depouri. Proiectul folosește vehicule din flota regiunii München, o zonă care se confruntă, la fel ca multe alte metropole, cu o criză acută de forță de muncă.

Nevoi diferite în funcție de regiune

Tranziția către un sistem feroviar modern se realizează în ritmuri diferite la nivel global, adaptate contextului local.

„În întreaga lume, provocările sunt diferite; unele ţări trebuie să construiască infrastructură nouă, în timp ce altele trebuie să eficientizeze infrastructura existentă”, a precizat Martin Sion.

Din punct de vedere geografic, regiunea Asia-Pacific rămâne principala piață de desfacere pentru trenuri, cu un avans considerabil anticipat în India. Aceasta este urmată în clasament de Europa de West. În paralel, cele mai dinamice ritmuri de creștere procentuală se înregistrează în Africa și Orientul Mijlociu, unde sunt programate megaproiecte de infrastructură în state precum Egipt, Maroc și Arabia Saudită.

Citește și:

• Furnizorii europeni de echipamente feroviare ratează anual afaceri de 97 mld. euro – Studiu