Despre măști și content marketing

Noi, oamenii, nu suntem două persoane și nu putem fi fundamental la poli opuși pe parcursul aceleiași zile, ca și cum am apăsa un buton de „start” și apoi unul de „stop”. Ne mințim și ne punem măști și ne dezicem de partea personală, ca și cum aceasta ar interfera neproductiv cu business-ul.

Cine suntem noi ca persoane, valorile noastre, creșterea noastră, credința și coloana vertebrală sunt, în fapt, „micile detalii” care țin business-ul sus și care creează marca pe care o creștem. Tot ele sunt cele care ne motivează echipele și diferențiază liderii unul de altul.

Nu este sustenabil să fim – sau să spunem că suntem – într-un context Mr. Black și în altul Mr. White. Măștile pe care ni le punem noi, oamenii din ziua de azi, nu ajută pe termen lung în business, pentru că ne consumă energie și ne reduce din creativitate și din identitate.

Cum? Uite, astfel: ce vinde în zilele noastre, în orice industrie, este relaționarea cu clientul și comunicarea relevantă cu cei pe care vrem să îi atragem în portofoliul nostru. Acesta este „content marketing”.

Este esențial să știm că pentru a face content marketing nu este suficient să știm produsul și să ne imaginăm cum ne sunt clienții. Nu, departe de a fi așa.

Pentru content marketing de succes trebuie să înțelegem valorile lumii către care comunicăm, să ne înțelegem propriile atuuri, să fim empatici și atenți, să fim prezenți și creativi, să vorbim pentru celălalt și nu pentru „share of voice” (pentru zgomotul pe care îl face marca noastră, adică).

A face marketing în viitor devine mult mai complicat, pentru că aduce după sine prezența și cunoașterea proprie; acestea sunt greu de obținut pentru că nu am fost învățați să le folosim și nici nu înțelegem, încă, în ce fel ne pot folosi în business.

Să ne amintim cum era viața la sat acum vreo 60-70 de ani: oamenii aveau porecle care le desemnau fie meseria, fie o calitate distinctivă: olarul, pădurarul, șchiopul, negruță… etc. Ei se cunoșteau și se identificau în acest fel. Suma poreclelor era o adevărată oglindă a satului și arăta diagnoza pe care sătenii și-o făceau unul altuia. Știai, clar, cu cine ai de-a face.

Imaginați-vă cât de ușor ar fi fost să facem content marketing într-un sat de acum 70 de ani! Știam cu cine avem de-a face, știam în ce cred acei oameni și ce vor; la ce rezonează și pe ce pun valoare. Simplu ca „bună ziua” pentru un specialist al zilelor noastre.

… dar ce ne facem când tot ce știm despre oamenii cărora ne adresăm acum este ceea ce ne spun motoarele de căutare și inteligență artificială? Sau profilele lor de social media?…. Cât adevăr există în ce vedem și unde este oglinda cu „poreclele”, ca să știm clar cu cine avem de-a face?

Pentru același grup țintă, cu trăsăturile extrase din motoarele de căutare, proabilitatea ca doi specialiști în marketing să creeze campanii de content diferite – COMPLET DIFERITE – este uriașă.

Cine suntem noi ca persoane, valorile noastre, creșterea noastră, credința și coloana vertebrală sunt, în fapt, „micile detalii” care țin business-ul sus și care creează marca pe care o creștem. Tot ele sunt cele care ne motivează echipele și diferențiază liderii unul de altul.

De aceea spun că singura soluție este să ne cunoaștem pe noi înșine și la ce anume vibrăm noi și cei din jur. În felul acesta vom reuși să facem content marketing valoros. Adică să vorbim pe limba clienților, la momentul potrivit, cu informații relevante pentru ei în momentul respectiv.

Nu emit ipoteza de a renunta la motoarele de căutare și nici nu susțin că recomandarea de mai sus are relevanță statistică. Are însă relevanță calitativă puternică și vă invit să o testați când timpul – și campaniile la care lucrați – vă vor permite.

În business și în viață, a fi onest cu tine însuți este cheia cea mai simplă de a reuși.

Întocmai ca noi, oamenii de marketing, cei care vrem să ne cumpere produsele au aceleași așteptări și cred în aceleași lucruri. Și, ca noi, percep la fel schimbările din jurul nostru.

Nina Brătfălean este deținătoare a câte unui MBA în administrarea afacerilor la London Business School și Columbia Business School. A condus departamentele de comunicare ale Romcar și Porsche România. Timp de 12 ani a fost directorul de marketing al reprezentanței grupului BMW în România .

Citește și:

• Un punct de plecare în business: bunul simț!
• Alegerile trec, autostrăzile rămân. Sau lipsa lor continuă să doară
• Ce ar spune Darwin despre încălzirea globală?
• 30 de ani de tranziție. De la tragedie la nepăsare
• Inclusive leadership: Cum diferențiem liderii