Deficitul României scade, dar nota de plată a datoriei crește. Ce arată cifrele din 2026

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul Finanțelor a făcut o radiografie a situației economice și bugetare, pornind de la poziția de la care România a intrat în 2025.

„Un an de consolidare şi cea mai ambiţioasă corecţie fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%”, a notat Alexandru Nazare.

Potrivit prognozei Comisiei Europene citate de ministru, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an consecutiv, România are, potrivit acestei prognoze, cea mai amplă reducere a deficitului proiectată la nivelul Uniunii Europene.

Deficitul bugetar, mai mic cu aproape 37% în primele șapte luni

Primele date pentru 2026 indică o reducere importantă a deficitului bugetar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

„Astăzi, la puţin peste un an de când am schimbat paradigma finanţelor publice şi după primele şapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcţiei în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele şapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puţin, o reducere de aproximativ 37%”, menționează Nazare.

Potrivit ministrului, reducerea deficitului a fost obținută în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale au avansat cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.

Nazare consideră că aceste evoluții arată că România nu mai este în situația de la începutul anului 2025, când un deficit de peste 9% din PIB indica o dependență ridicată de împrumuturi pentru finanțarea unor cheltuieli pe care veniturile statului nu le puteau acoperi.

„Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcţia, dar este obligatoriu să menţinem aceeaşi traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanţele publice pe o bază sustenabilă şi pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei”, a afirmat ministrul.

Datoria publică a depășit 1.138 de miliarde de lei

Problema deficitului nu poate fi separată de costul finanțării statului. Conform datelor prezentate de Alexandru Nazare, necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026.

Această sumă include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei acumulate care ajunge la scadență.

În paralel, datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor susține, în acest context, că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o opțiune care poate fi amânată.

„Deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine”, a avertizat Nazare.

Iar costul acestei acumulări este deja vizibil în buget. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei.

„Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru şcoli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât şi-a permis”, a precizat ministrul.

Investițiile au continuat să crească

Un element important al ajustării fiscale prezentate de Nazare este că reducerea deficitului nu ar fi fost realizată prin diminuarea investițiilor publice. Dimpotrivă, acestea au continuat să crească.

În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR, potrivit datelor prezentate de ministru.

În același timp, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de aceeași perioadă din 2025.

În viziunea Ministerului Finanțelor, direcția trebuie să fie una în care sunt reduse cheltuielile care exercită o presiune permanentă asupra bugetului, în timp ce sunt protejate cheltuielile care contribuie la dezvoltarea economiei.

„Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum şi cheltuieli curente susţinute prin datorie către investiţii, producţie, infrastructură, activitate pentru companii şi locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creştere economică”, consideră Alexandru Nazare.

Consumul a crescut mai repede decât producția

Ministrul Finanțelor pune problema și într-un context mai larg. În ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producția, iar o parte din consum a fost susținută prin deficite și importuri.

În interpretarea lui Nazare, un astfel de model nu poate constitui baza unei creșteri economice solide și durabile.

„România trebuie să treacă de la un consum finanţat prin datorie la o creştere bazată pe investiţii, producţie, productivitate şi venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susţinută de producţie, productivitate, locuri de muncă şi venituri reale, nu de datorie şi inflaţie”, a scris ministrul.

Schimbarea nu este însă lipsită de costuri. Alexandru Nazare recunoaște că economia traversează o perioadă dificilă, caracterizată atât de vulnerabilități externe, cât și interne.

Potrivit acestuia, temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția.

„Nu este o tranziţie lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilităţi externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte”, a mai scris Nazare.

Ministrul argumentează că alternativa ar fi putut fi o corecție impusă de pierderea încrederii, însoțită de dobânzi mai mari și consecințe mai severe pentru populație și companii.

Deficitele gemene, o altă vulnerabilitate

Ajustarea fiscală este legată, în viziunea ministrului, și de problema deficitelor gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent.

Acesta din urmă reflectă, în termenii explicați de Nazare, situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează.

Împreună, cele două deficite cresc dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la evoluția dobânzilor, a cursului de schimb, a percepției investitorilor și a evaluărilor agențiilor de rating.

Ministrul susține însă că ajustarea trebuie făcută astfel încât costurile să fie limitate și distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile.

„Consolidarea fiscală înseamnă, în esenţă, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”, afirmă Nazare.

România nu a ajuns încă la capătul ajustării

Concluzia ministrului este că datele din 2026 indică o schimbare de direcție, dar nu și încheierea procesului de consolidare fiscală.

„Datele la septembrie 2026 arată o direcţie clară: am redus semnificativ deficitul, am ţinut sub control cheltuielile şi am protejat în acelaşi timp investiţiile. România încă refinanţează datorii mari şi plăteşte dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poată fi ştearsă într-un singur an”, a concluzionat ministrul Finanțelor.

În opinia sa, ceea ce poate face statul este să reducă deficitul care alimentează în continuare datoria și să schimbe gradual structura cheltuielilor.

„Mai puţini bani pentru dobânzi şi pentru funcţionarea ineficientă a statului şi mutarea accentului pe investiţiile care dezvoltă România şi creează oportunităţi pentru generaţiile următoare”, este direcția indicată de Alexandru Nazare.