Centrala nucleară de la Cernavodă a început manevrele de oprire a Unității 2. România pierde câteva sute de MW

Decizia Nuclearelectrica vine după ce și Unitatea 1 a fost oprită la sfârşitul lunii iulie din aceeaşi cauză, astfel că ambele reactoare ale centralei vor fi complet oprite.

Nuclearelectrica a anunţat decizia printr-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti, precizând că oprirea Unităţii 2 se face în conformitate cu procedurile aplicabile unor astfel de situaţii şi în urma monitorizării marjelor de siguranţă, a echipamentelor şi a prognozelor hidrologice.

„Decizia de a opri controlat şi Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Oprirea controlată a Unităţii 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situaţii, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranţă, a echipamentelor şi a prognozei INHGA pentru următoarele zile. În funcţie de evoluţia prognozelor privind nivelul Dunării, specialiştii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităţilor nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară”, se precizează în comunicatul companiei.

Ambele unităţi de la Cernavodă sunt oprite

Potrivit Nuclearelectrica, menţinerea ambelor unităţi în stare sigură de oprire nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară şi, implicit, asupra personalului, mediului sau populaţiei.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional pe 28 iulie, tot pe fondul debitului scăzut al Dunării.

Centrala operează două reactoare, fiecare cu o capacitate de 700 MWe. Unităţile folosesc uraniu natural drept combustibil şi apă grea drept moderator şi agent de răcire.

În condiţii normale, cele două reactoare asigură împreună aproximativ 20% din producţia totală de energie electrică realizată de unităţile dispecerizabile din România.

Oprirea Unităţii 2 înseamnă, prin urmare, retragerea temporară din producţie a unei capacităţi nucleare de aproximativ 700 MW, în condiţiile în care şi Unitatea 1 este deja indisponibilă.

Debitul Dunării este mult sub media lunii august

Situaţia este legată direct de evoluţia hidrologică a Dunării. Prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor pentru intervalul 12-19 august indică un debit relativ staţionar la intrarea în România, în secţiunea Baziaş.

Potrivit prognozei, debitul este estimat la aproximativ 1.350 m³/s în prima şi în ultimele două zile ale intervalului şi la circa 1.400 m³/s în celelalte zile.

Valorile sunt considerabil sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 m³/s.

În funcţie de evoluţia debitului şi de prognozele pentru perioada următoare, specialiştii CNE Cernavodă vor decide momentul în care unităţile nucleare vor putea fi reconectate la sistem.

Nuclearelectrica subliniază că decizia va fi luată cu prioritizarea marjelor de securitate nucleară.

Oprirea Unităţii 2 pune o presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Naţional, după oprirea Unităţii 1 la sfârşitul lunii iulie.

Ministerul Energiei a anunţat miercuri seara că sistemul dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2.

Printre acestea se numără producţia eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 şi producţia hidro.

Un rol important îl poate avea şi schimbul de energie cu ţările vecine. Potrivit Ministerului Energiei, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite realizarea de importuri de energie electrică atunci când condiţiile de piaţă şi de sistem o impun.

Ministerul afirmă că operatorii de transport şi de sistem din Europa cunosc situaţia de criză energetică regională şi se coordonează pentru menţinerea securităţii alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condiţiile meteorologice.

În acest context, Ministerul Energiei a menţinut apelul către populaţie şi companii pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00, interval considerat critic prin prisma consumului din orele de vârf.

Cum arăta producţia de energie joi dimineaţa

Datele în timp real afişate de Transelectrica indicau joi, la ora 8:11, un consum de energie electrică de aproximativ 5.800 MW şi o producţie de circa 5.860 MW.

În acel moment, producţia hidro reprezenta 28% din totalul producţiei de energie electrică, hidrocarburile aproximativ 22%, iar energia nucleară 10,3%.

Datele arată astfel şi efectul imediat al reducerii contribuţiei nucleare în mixul de producţie, însă nu indică, la momentul respectiv, un deficit de producţie faţă de consum.

Problema principală pentru sistem este însă menţinerea echilibrului într-o perioadă în care una dintre cele mai importante surse de producţie dispecerizabilă a României este temporar indisponibilă, iar evoluţia vremii şi a debitelor Dunării rămâne un factor determinant pentru revenirea reactoarelor de la Cernavodă în producţie.

Alte ȘTIRI recente:

• România, în fața unei crize energetice: Ar putea fi activate centralele pe cărbune. Consumatorii casnici nu vor fi afectați
• Complicata procedură de scufundare a patru barje pentru a suplimenta nivelul Dunării la Cernavodă s-a încheiat cu succes