Bucureștiul va avea un nou muzeu al automobilului. Acesta se va adăuga Țiriac Collection

Viitorul muzeu al automobilului va funcţiona sub autoritatea Primăriei şi va avea sediul pe bulevardul Aviatorilor, în apropierea Muzeului de Geologie a menționat Tăriceanu fără să explice de ce un astfel de anunț nu a venit din partea PMB. De altfel, oficialul susține că „am făcut acest demers pe lângă doamna primar general, Gabriela Firea, care a avut foarte multă deschidere pentru a implica Primăria. Pentru că un astfel de muzeu va trebui să funcţioneze sub autoritatea Primăriei generale. Am discutat şi cu doamna prim-ministru. Am identificat o clădire care ar fi foarte potrivită, este vorba de fostele garaje Leonida care se găsesc pe bulevardul Aviatorilor, într-o zonă unde sunt şi Muzeul de Istorie Naturală şi Muzeul de Geologie, deci, într-un loc care permite un acces facil, pentru că este chiar lângă metrou. Acest muzeu al automobilului ar trebui probabil, într-o viziune modernă, să încerce să cuprindă mai mult, şi anume, istoria mobilităţii, pentru că un astfel de muzeu trebuie să fie nu numai un muzeu de exponate, ci şi un muzeu care să aibă şi un rol educativ pentru generaţiile tinere şi pentru generaţiile mai puţin tinere”, a afirmat Tăriceanu.

El a explicat că a vorbit cu colecţionari de automobile vechi care vor pune la dispoziţia muzeului propriile maşini de epocă. „Primăria trebuie să găsească un loc în care să mute Brigada Poliţiei Rutiere, care în momentul de faţă este cazată în clădirea de pe bulevardul Aviatorilor. Şi sper ca acest lucru să se materializeze cât mai rapid. În acelaşi timp, Clubul deţinătorilor maşinilor de epocă din Bucureşti, Retromobil, a identificat şi posibilitatea obţinerii unor granturi, cred că norvegiene, pentru a contribui la amenajarea muzeului. Am luat legătura cu câţiva colecţionari de maşini de epocă, vor fi foarte încântaţi să pună la dispoziţia muzeului exemplarele lor cele mai reuşite şi care să dea mai multă atracţie viitorului muzeu”, a adăugat Tăriceanu.

O lovitură pentru Ion Țiriac?

Faptul că în declarația sa Călin Popescu Tăriceanu a omis să menționeze că Bucureștiul are deja un muzeu auto lângă aeroportul Otopeni și nici nu a detaliat dacă mașinile lui Ion Țiriac vor face parte dintre exponatele viitorului loc dedicat istoriei automobilului, sugerează că între cei doi pasionați de vehicule nu există o înțelegere. Mai mult decât atât este greu de înțeles de ce, în locul a două muzee distincte, nu s-a găsit soluția de a comasa exponatele pentru a crea o zonă de expunere cu totul specială. Oricum, este destul de greu de crezut că un muzeu municipal al automobilului, chiar și realizat cu ajutorul colecționarilor români, ar putea expune piese mai reprezentative sau valoroase decât Țiriac Collection.

Expoziția auto a omului de afaceri Ion Țiriac a fost deschisă publicului în 2013 și cuprinde peste 150 exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899, dar şi automobile performante, cu un design actual. Vizitatorii pot găsi la Otopeni singura colecție din lume cu cele șase Rolls Royce Phantom produse până în anul 1972, precum și exemplare ce au aparținut anterior unor nume sonore precum Sir Elton John, Sammy Davis Jr. sau Bernie Ecclestone.

Tot la București se mai află un alt muzeu care include o istorie a automobilului. Este vorba despre Muzeul Naţional Tehnic Dimitrie Leonida de pe Candiano Popescu. Acesta a fost fondat încă din 1909 chiar de inginerul Dimitrie Leonida. În prezent este cel mai important muzeu tehnic din România prin numărul şi valoarea obiectelor deţinute, dar duce o mare lipsă de fonduri. Prin urmare, decât să investească în noi spații expoziționale, președintele Senatului și PMB ar putea direcționa banii către susținerea celor existente, deja cunoscute și apreciate.

Muzeu în loc de sală de concerte

Trebuie menționat și faptul că, în urmă cu trei ani, spațiul despre care vorbește Călin Popescu Tăriceanu era menționat printre obiectivele pe care Ministerul Culturii avea în plan să le modernizeze pentru a le transforma în sală de spectacole. Proiectul costa 55 de milioane de euro, iar banii puteau veni de la Banca de Dezvoltare a Consiliului European. Sala de concerte urma să facă parte dintr-un complex cultural care conținea și galerii de artă și ateliere pentru artiști. Centrul, gândit la 14.000 de metri pătrați, urma să înlocuiască cele doua garaje de pe Bulevardul Aviatorilor, aflate în vecinătatea guvernului.