Share

Alegerile trec, autostrăzile rămân. Sau lipsa lor continuă să doară

România are jumătate din numărul de kilometri de autostradă care traversează Ungaria, de 3 ori mai puțin decât în Turcia. Statisticile arată că acest număr este de 20 de ori mai redus decât în Spania. În cei 30 de ani de după 1989, au fost construiți cam 23 de kilometri pe an, cât parcurg eu până la lucru și înapoi, pe zi.

Dacă am vrea să prindem Ungaria din urmă, în următorul ciclu electoral ar trebui să ne mobilizăm de 9 ori mai repede decât am făcut-o în ultimii 30 de ani. Și așa am ajunge la 1600 de kilometri, până în 2024.

Pare puțin probabil? Da, dar acestea sunt așteptările multora dintre noi, care vrem autorități capabile să reabiliteze România. Și am dori să știm și CUM va avea loc acest proces.

România alocă sănătății unul dintre cele mai mici procente din PIB, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. Suntem codași și în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, cheltuielile cu pacienții din spitale și din păcate, speranța de viață. Există un capitol unde suntem printre primii: mortalitea infantilă, cu 7 decese la 1.000 de copii născuţi vii, dublu faţă de media europeană. Avem asigurată doar jumătate din capacitatea de îngrijire neonatală, iar lipsa aparaturii medicale din orașele mai mici sau zonele rurale retează speranța de viață în cazul copiilor născuți prematur.

Ce ne dorim? Să ne traiască bebelușii. Să le salvăm viețile câtor mai mulți dintre ei, cât mai repede. Și am vrea să știm CUM se va întâmpla acest lucru, post alegeri locale și parlamentare.

Mulți dintre cei care au ales să părăsească România au făcut-o și pentru că și-au dorit un alt sistem educațional pentru copiii lor, fără schimbări de curriculă la fiecare numire ministerială, bazat pe încurajarea potențialului de dezvoltare și nu pe conformitatea cu standarde depășite. Cifrele sunt dure: 40% dintre elevii români de 15 ani nu știu să citească sau să rezolve operații aritmetice simpliste. Peste 4 ani, ei vor avea însă doar câteva opțiuni să își găsească de lucru.

De 30 de ani ne antrenăm să investim speranță. Am acumulat multe neîmpliniri, ne dorim acea soluție reparatoare a tuturor problemelor societății noastre. Doar că e nevoie de muncă multă pentru a ajunge într-un punct în care să nu fim dezamagiți,

Ce ar fi util pentru copiii noștri? Să aibă acces la cât mai multe oportunități de învățare. Cine trebuie să se ocupe de acest lucru? Cei cărora le încredințăm voturile noastre, de la care vom vrea să știm CUM vor fi integrați liceeni de acum pe piața muncii.

De 30 de ani ne antrenăm să investim speranță. Am acumulat multe neîmpliniri, ne dorim acea soluție reparatoare a tuturor problemelor societății noastre. Doar că e nevoie de muncă multă pentru a ajunge într-un punct în care să nu fim dezamagiți, după încă 4 ani. Primul pas l-am făcut, deja. Am ieșit la vot, mai mulți decât în trecut, mai tineri ca mentalitate, mai hotărâți să ne decidem singuri soarta.

Adina Ionescu a creat şi derulat, în ultimii 20 de ani, campanii integrate de comunicare pentru industrii diferite precum auto (Groupe Renault / Automobile Dacia), petrol și gaze (Grupul MOL), IT/C (Nokia), infrastructuri electrice şi digitale (Legrand, Schneider Electric), comerţ exterior (Samsung Corporation). Adina s-a implicat activ în diferite iniţiative bazate pe voluntariat şi crede în susţinerea societăţii civile. De-a lungul carierei şi-a asumat consilierea membrilor din Board cu privire la strategia de comunicare, managementul reputației, definirea platformelor de responsabilitate socială corporativă, precum și gestionarea relaţiilor cu autoritățile centrale și cu asociațiile profesionale.

Leave a Comment