Share
IAA Mobility 2021: Cinci teme de reflecție

IAA Mobility 2021: Cinci teme de reflecție

IAA Mobility din Munchen a atras atenția asupra unor aspecte cel puțin interesante din tranziția industriei auto și a societății către o mobilitate cât mai puțin poluantă.

IAA, Expoziția Internațională de Automobile, a avut loc pentru prima dată în 1897, la Berlin. Organizat la Frankfurt, odată la doi ani, începând din 1951, evenimentul ajunsese să exprime supremația Germaniei în industria de automobile. Găzduit pentru prima dată la Munchen în acest an și transformat din „Târg de automobile” în „Eveniment de mobilitate” a ajuns să simbolizeze relația love-hate pe care publicul german și din întreaga lume o are cu automobilul, dar și nevoia de reinventare a automobilului sub presiunea autorităților, ecologiștilor și noilor generații care au descoperit alte soluții de mobilitate.

  1. Salon auto fără mașini?.

Trecerea la conceptul de „Eveniment de mobilitate” a însemnat că automobilul a lăsat loc și altor exponate în marea suprafață a Messe Munchen. Dacă în trecut producătorii germani, cu Mercedes și BMW în prim plan, se răsfățau în hale gigantice și exprimări opulente, acum în salon au fost prezente mult mai puține mărci de automobile și spații întregi au fost dedicate dezvoltatorilor noi de tehnologii și soluții de mobilitate, inclusiv biciclete. Nu doar că producători s-au restrâns la suprafețe mici, dar foarte multe mărci au lipsit cu desăvârșire, cele mai notabile absențe provenind chiar din Germania – Audi sau Porsche, dar și cel mai mare producător din lume – Toyota sau grupul Stelantins (cu Peugeot, Citroen, Opel, Chrysler, FIAT).

Această transformare este un semn că mobilitatea individuală nu se mai definește exclusiv prin automobil și este într-o căutare majoră de soluții și tehnologii noi.

2. Mai mult decât o expoziție.

Față de ce ofereau marile saloane „clasice”, în acest an IAA a explorat noi direcții majore. În primul rând au fost instalate pavilioane spectaculoase în centrul orașului, în zona pietonală și pe o serie de străzi din apropiere, închise pentru trafic pe perioada evenimentului. Aici mulți producători auto s-au răzbunat și au revenit la exprimări mult mai flamboaiante care au atras zeci de mii de vizitatori chiar și în condiții de pandemie.Dacă Audi și Porsche nu au fost prezenți în centrul expozițional, au ocupat două pavilioane spectaculoase în centrul orașului.

În același timp, după modelul marilor conferințe IT, precum faimosul Web Summit din Lisabona, IAA a încercat să devină o platformă de conferințe și networking pentru start-up-uri de tehnologie care au legătură cu mobilitatea, experți, mari companii auto și oricine ar fi fost interesat să exploreze fenomenul.

Într-o perioadă de profunde transformări, nu doar industria auto încearcă să se reinventeze, ci și „salonul auto”, cu abordări diametral opuse și conținut deosebit de diversificat, imposibil de cuprins și urmărit complet de o singură persoană. Rămâne de văzut dacă este o idee bună, dar este cu siguranță deosebit de necesară în căutarea unor direcții moderne pentru clasicul „salon auto” ca instituție care este amenințată cu dispariția.

3. Ecologiștii

IAA a avut de toate pentru toată lumea, mai puțini pentru activiștii ecologiști extremiști. Protestele lor sunt imaginea unui paradox – Germania, țara care are în industria auto ultima redută a supremației economice din trecut are o relație foarte… complicată și polarizată cu automobilul. Chiar dacă în cadrul expoziției nu au avut loc decât automobile electrice, plug-in sau alimentate cu hidrogen (de aceea Dacia, cu un model convențional, a fost prezentă în exteriorul halelor pe o platformă instalată pe un mic lac), se pare că nu a fost suficient pentru a îi mulțumi pe ecologiștii extremiștii, care au găsit în IAA o nouă oportunitate să protesteze împotriva automobilului. Da, Germania are o tradiție lungă a activiștilor de mediu cu multe manifestări dincolo de limita terorismului în urmă cu jumătate de secol. Dar dacă în trecut energia atomică era în prim plan, automobilul a început să fie imaginea principală a amenințării față de mediu.

4. Electric nu este verde

În acest context, multe companii au început să nuanțeze discursul. Automobilul electric nu este neapărat „verde”, „curat” sau „sustenabil”. Vedem mai multă transparență și asumare, discuții despre alimentare cu energie verde (de exemplu BMW Group a reușit asta pentru centrele de producție deja de anul trecut) sau producție carbon neutral (BMW Group promite asta din 2021, Daimler de anul viitor). În același timp, nuanțarea conversației reflectă o mai bună înțelegere a publicului în ceea ce privește dezvoltarea durabilă – dincolo de reducerea emisiilor de CO2 pe tot ciclul de viață, economia circulară și utilizarea cu discernământ a resurselor în general devine o temă tot mai importantă. Tot BMW a făcut cel mai hotărât pas – cu BMW i Vision Circular, un vision vehicle construit 100% din materiale reciclate și regenerabile și care poate fi reciclat în proporție de 100%. În prezent compania folosește în producție 30% materiale reciclate și a anunțat că vrea să ducă cifra la 50% în perioada următoare.  Chiar dacă automobilul este simbolul poluării (sau poate tocmai de aceea), sunt semne că industria ia tot mai în serios tema dezvoltării durabile și pe termen lung, înainte să salvăm planeta, poate salva chiar automobilul.

5. Oraș organizat nemțește

A fost primul mare salon auto (sau de mobilitate, cum vreți să-i spuneți) în pandemie, pe vârful celui de-al patrulea val. Munchen s-a luptat să câștige organizarea, chiar și așa, ca pentru o olimpiadă, câștigând în fața tradiționalului Frankfurt și altor orașe când a fost vorba de oportunitatea de organizare. Trebuie notat faptul că IAA a avut loc chiar dacă (cel puțin la fel de faimosul) Oktoberfest a fost suspendat.

Chjar şi contextul exploziei de cazuri și a noii variante Delta, dar și a discuțiilor despre extremiști şi a unor (mereu) posibile ameninţări teroriste, publicul tot a venit în număr foarte mare la IAA, în special la pavilioanele din oraş. Organizarea a fost una foarte bună, poliția avea o prezentă puternică, chiar dacă relativ discretă, fără să devină apăsătoare. Și, în contextul tranziției de la târg de mașini la eveniment de mobilitate, a fost și momentul de glorie al transportului în comun: „Electric din 1972” cum se promova metroul cu ocazia IAA. Transportul în comun în Munchen este impecabil, cu interconectarea inteligentă între toate formele, de la biciclete și trotinete, la autobuze, tramvaie și metrou, alături de multe servicii private de sharing pentru trotinete, biciclete, scootere sau mașini. Acesta este un paradox interesant – un oraș unde BMW își are sediul și care găzduiește un târg ce a fost dedicat automobilului, își dovedește calitatea exemplară a transportului în comun. Aici găsim o altă metaforă despre cum poate arăta viitorul.

Citește și:

Leave a Comment