Share
Cine mai are nevoie de educație?

Cine mai are nevoie de educație?

Călătoriile în spațiu au devenit accesibile și celor care nu sunt astronauți de profesie. La noi, elevii care au obținut sub nota 3 la evaluarea națională reușiseră medii generale de peste 6 în ciclul gimnazial.

Dublul standard a devenit o constantă a sistemului de educație din România. Îi avem pe campionii internaționali la robotică alături de liceenii care au decis să nu se mai prezinte la bacalaureat, unde anul acesta s-au înscris 133.000 de elevi, față de 155.000 în 2020.

După 30 de ani în care comunismul îi înrola cu forța pe tineri spre noi culmi de progres și civilizație, noua generație e formată din mulți liceeni care nu au să poată să ajungă decât muncitori necalificați, la testări fiind calificați drept “analfabeți funcționali”. Din când în când, unul va deveni patron de club de fotbal sau latifundiar și se va lăuda că studiile nu contează, ci capacitatea de a te “descurca”, fără prea multe remușcări.

De fapt modul de predare comunist, bazat pe memorizare și nu pe logică, pe materii de umplutură, pe o programă fără legătură cu aplicarea lor în realitate și pe meditații s-a perpetuat. Iar rezultatele se văd: România nici măcar nu a fost inclusă în raportarea testelor PISA de anul acesta, în 2018 noi obținând cel mai slab scor la citire din Europa.

Iată însă că ne propunem o resuscitare: la 50 de ani de la revoluție, proiectul  “România Educată” va fi condus în sfârșit la o reformă a învățământului românesc, pe baza unor decizii politice. Astfel, va fi fost nevoie de 5 decenii ca să existe o separație a categoriilor de studii liceale, care să le includă și pe cele profesionale, tehnologice sau vocaționale, respectiv reapariția școlilor postliceale, numite colegii universitare.

Va fi modificată metodologia examenului de bacalaureat, cu examinări asemănătoare  testelor PISA. Acesta va putea fi susținut și de elevii de la școlile profesionale sau liceele tehnologice.

Inspectoratele școlare vor fi desființate, în schimb vor apărea alte structuri, numite Centre Județene pentru Învățământ Preuniversitar și Centre Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale. E greu de înțeles care e beneficiul direct asupra calității învățământului, dar probabil o schimbare va zgudui puțin scaunele de care s-au lipit mulți inspectori dezinteresați și profesori plictisiți. Întrebarea care rămâne este cât de calificați vor deveni elevii, astfel încât să aibă acces la locuri de muncă mai bine plătite, din care să achite pensiile actualilor angajați. Probabil că propunerile de mărire a vârstei de pensionare vorbesc de la sine despre îmbunătățirea nivelului educației unor generații întregi de elevi, în 2030.

Leave a Comment