Share
It is what it is – Lideri de opinie și 7 tipuri de erori de comunicare

It is what it is – Lideri de opinie și 7 tipuri de erori de comunicare

Întrebat de un reporter bine documentat despre evoluția tragică a deceselor în urma pandemiei în țara tuturor posibilităților, cel mai puternic președinte de pe glob a răspuns: “It is what it is”. Nicio urmă de empatie, nicio explicație despre o viitoare redresare.

E greu de presupus că unui președinte nu îi pasă de soarta poporului care l-a ales, la fel cum un lider de companie e de soarta angajaților firmei pe care o conduce. Deseori, între ceea ce gândește și reușește să transmită o astfel de persoană e o mare diferență, în condițiile în care așteptările publicului cu privire la calitatea comunicării unui lider sunt foarte înalte.

Care sunt erorile majore de comunicare în spațiul public pe care le întâlnim destul de frecvent în cazul liderilor de opinie

  • În interviuri nu ascultă întrebarea până la capăt și se reped să răspundă, uneori fără nicio legătură cu interogația completă.

A ști să asculți reprezintă o calitate importantă în comunicare. Pentru formularea unui răspuns viabil, ascultați-vă interlocutorul până la sfârșit și nu îi tăiați întrebarea cu altă întrebare. Nu participați la un concurs de rapiditate, ci aveți la dispoziție un spațiu de exprimare a opiniilor. Folosiți-l la maximum.

  • Nu par să se gândească la impactul emoțional al discursurilor pe care le livrează.

Mai ales dintr-o poziție de putere, cuvintele au o greutate importantă. Alegeți cu grijă acele expresii care îi fac pe oameni să răspundă pozitiv și să nu comenteze ulterior forma, ci să se concentreze pe conținut. Ar fi ideal să vă exersați și limbajul non-verbal, ca să exprimați încredere și optimism, când vă propuneți acest lucru.

  • Nu oferă soluții, nu își asumă responsabilități, critică de dragul criticii.

Se știe că scandalul aduce vizualizări și audiență. Pentru titluri de primă pagină, dacă alegeți un limbaj colorat și încâlcit neînsoțit de un conținut concis, asumați-vă o percepție mai puțin pozitivă a calității comunicării pe care o generați. Transmiteți câteva mesaje clare despre ce vă propuneți, exprimate simplu și direct.

  • Se auto-contrazic.

Comunicarea e ca o amprentă, mai ales în mediul digital. Dacă ați avut o direcție de acțiune comunicată deja și în timpul unui interviu vă hotărâți brusc să declarați opusul, să vă așteptați să fiți penalizați pentru inconsecvență. Stabiliți-vă o listă de mesaje-cheie și nu divagați de la ele, constanța vă va face mai ușor de recunoscut și acceptat. Nimănui nu-i place haosul.

  • Consideră că au dreptul la opinii personale.

Nu există opinii personale când sunteți lideri. Orice declarație e asociată funcției pe care o dețineți sau poziției sociale cu care sunteți identificat. Și nu puteți comunica schizoid: ce credeți ca om e în corespondență cu ceea ce credeți ca reprezentant al unei puteri – legislative, economice, politice, mass-media.

  • Nu se pregătesc pentru ieșirile în public și ulterior declarațiilor e nevoie de “clarificări”

Dacă ați făcut o eroare de comunicare pentru că nu v-ați verificat suficient de temeinic argumentele, e de dorit să o corectați cât de repede. Dacă însă continuați să faceți greșeli care au nevoie de explicații suplimentare pentru a fi corectate, vă pierdeți credibilitatea de comunicator și nu ar trebui să aveți așteptarea ca alții să vă înțeleagă bunele intenții.

  • Nu învață din greșeli și sunt aroganți.

Ca orice proces, comunicarea e bazată pe învățare și pe exercițiu practic. Nu există comunicatori perfecți și nici nu ne-am dori așa ceva, ar fi lipsiți de autenticitate. Ceea e pare naturalețe pe sticlă, abilitatea de rămâne calmi sub presiunea televiziunilor, de a oferi răspunsuri transparente, de a avea o atitudine deschisă și profesionistă față de mass-media sunt rezultatul unei munci constante, pe care fiecare lider și-o asumă sau nu. În ambele cazuri, rezultatele se văd.

Leave a Comment