Share
Bătălia pentru cel mai rapid calculator din lume: Japonezul Fugaku l-a depășit pe americanul Summit

Bătălia pentru cel mai rapid calculator din lume: Japonezul Fugaku l-a depășit pe americanul Summit

După ce calculatorul nipon Fugaku a devenit cel mai rapid din lume în urmă cu doar o zi, cercetătorii de la Riken și Fujitsu anunță continua îmbunătățire a acestuia pentru a îl menține în vârful ierahiei mondiale.

Dezvoltatorii supercomputerului japonez Fugaku, care a obţinut titlul de cel mai rapid calculator din lume, au declarat astăzi că vor continua să îi îmbunătăţească performanţele pentru a se asigura că va rămâne în fruntea noilor frontiere de cercetare.

„Ne vom continua eforturile de a-i ridica performanţele la nivelul maxim”, a declarat Hiroshi Matsumoto, preşedintele Institutului de Cercetare Riken susţinut de Guvern, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată în Kobe, acolo unde este instalat supercalculatorul.

Fugaku s-a clasat ieri în fruntea celui mai recent clasament publicat de site-ul specializat Top500, detronând calculatorul american Summit, dezvoltat de IBM şi instalat în laboratorul naţional de fizică nucleară din Oak Ridge, Tennessee. Summit ocupase prima poziţie în ultimele patru clasamente ale acestui site de referinţă, care sunt publicate de două ori pe an. Viteza lui Fugaku este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit – 415,53 petaflopi, faţă de 148,6 petaflopi.

Performanţele unui supercomputer sunt exprimate în petaflopi – un cvadrilion de operaţii pe secundă.

Satoshi Matsuoka, directorul centrului ştiinţific din cadrul institutului, se aşteaptă ca Fugaku să devină cea mai importantă „fundaţie” a inteligenţei artificiale din lume. Printre realizările ce pot fi obţinute cu ajutorul lui Fugaku se numără dezvoltarea de noi celule solare şi produse farmaceutice, a adăugat Matsuoka.

Într-o intervenţie online, Takahito Tokita, preşedintele Fujitsu Ltd., partenerul Riken în dezvoltarea supercomputerului, a declarat că această performanţă obţinută de Fugaku „a demonstrat puterea tehnologiei şi producţiei japoneze” adăugând că societatea sa doreşte să contribuie la „realizarea unei societăţi sustenabile”.

Plafonul de capacitate va fi atins de Fugaku în 2021

Fugaku, un alt nume al Muntelui Fuji, cel mai înalt din Japonia, a devenit primul supercomputer din lume la patru categorii. Pe lângă Top500, acesta s-a clasat pe primul loc şi în clasamentele Graph500, HPCG şi HPL-AI, care măsoară performanţa în metode de calcul pentru uz industrial, aplicaţie de inteligenţă artificială şi analize de date mari.

Fugaku va atinge capacitatea de funcţionare de 100% abia în 2021, însă a început deja să fie utilizat în cadrul unor cercetări despre noul coronavirus, mai ales pentru a alcătui un model matematic care să explice felul în care picăturile lichide provenite din respiraţia unei persoane pot să se împrăştie într-un birou sau într-un tren aglomerat atunci când ferestrele sunt deschise.

El urmează să fie utilizat, la termen, şi pentru a contribui la cercetări ce vizează obţinerea de noi medicamente, de noi soluţii energetice şi industriale, pentru simularea unor catastrofe naturale şi pentru cercetări fundamentale asupra Universului, potrivit Institutului Riken.

Supercalculatoarele reprezintă un element esenţial al cercetării în domenii variate, precum inteligenţa artificială şi informatica cuantică.

Ele fac obiectul unei competiţii acerbe între marile puteri economice mondiale, mai ales între Statele Unite şi China, care dispun împreună de 70% din supercalculatoarele prezente în Top500.

Astfel, primul loc obţinut de Fugaku, o premieră pentru un supercalculator japonez după 2011, riscă să nu rămână o performanţă de durată. Trei supercalculatoare americane care vizează o putere de calcul măsurată în exaflops, reprezentând mai multe miliarde de miliarde de operaţii pe secundă, ar trebui să fie lansate în anii următori.

Lise și Emmy, supercomputerele germane de 30 mil. euro

La finalul anului trecut, alte două supercomputere au fost prezentate de cercetătorii germani din Berlin și Goettingen.

Supercomputerul de la Berlin, botezat Lise, oferă oamenilor de ştiinţă din nordul Germaniei servicii deosebit de complexe, alături de geamănul său, Emmy, din oraşul Goettingen. Sistemele au fost botezate după numele fizicianei Lise Meitner (1878-1968) şi matematicianei Emmy Noether (1881-1935).

Cu un cost per unitate de aproximativ 30 de milioane de euro computerele germane sunt capabile să efectueze până la 16 catralioane de calcule pe secundă, sau 16 petaflopi. Această capacitate îl situează pe locul al 13-lea în lista celor 500 cele mai rapide supercomputere din lume.

Citește și:

Leave a Comment