Share
Ministrul Agriculturii: 1,6 milioane de hectare sunt calamitate de secetă. O astfel de situație nu a mai avut loc de 50 – 60 de ani

Ministrul Agriculturii: 1,6 milioane de hectare sunt calamitate de secetă. O astfel de situație nu a mai avut loc de 50 – 60 de ani

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat astăzi că România are 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, dintre acestea 941.000 de hectare fiind deja verificate.

„În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate de secetă, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

În unele judeţe, suprafeţele considerate calamitate le depăşesc pe cele raportate ca fiind însămânţate

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe, “suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

„Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros.

O secetă ca în 2020 nu a mai fost de 50 – 60 de ani

Cu doar o zi în urmă, Adrian Oros declara că o secetă ca aceea de acum nu a mai fost în România de 50 – 60 de ani şi că încearcă să-i obişnuiască pe fermieri să-şi asigure culturile.

„E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România, care se suprapune acestei crize a evoluţiei pandemiei Covid. (…) Secetă ca anul acesta, spun specialiştii, n-a fost de 50 – 60 de ani”, a afirmat Adrian Oros.

Producţia de cereale a României va scădea cu 2,6%, iar exporturile cu 5,5%

Conform World-grain.com, care citează un raport publicat la începutul acestei săptămâni de Departamentul american al Agriculturii (USDA), din cauza secetei producţia de cereale a României este preconizată să scadă cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în pofida unei creşteri cu 2,2% a suprafeţelor însămânţate.

În consecinţă, exporturile totale de cereale în următorul an agricol ar urma să scadă cu 5,5%, după o creştere cu 9,5% în anul 2019-20.

La mijlocul lunii aprilie, Guvernul de la Bucureşti a decis să interzică exportul de grâu spre alte destinaţii decât UE, ceea ce a provocat o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene. O săptămână mai târziu, Bucureştiul a renunţat la interdicţie.

Conform celor mai recente estimări ale Departamentului american al Agriculturii (USDA), producţia de grâu a României în 2020-2021 va scădea până la 8,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.

La porumb, USDA susţine că suprafaţa însămânţată în România a rămas stabilă la 2,65 milioane de hectare dar, cu toate acestea, producţia va scădea la 14 milioane de tone în anul agricol care va începe la 1 iulie 2020.

De asemenea, producţia de orz a României ar urma să scadă cu 3% până la 1,55 milioane de tone în anul 2020-2021, susţine USDA.

Orzul este în primul rând o cultură destinată exportului în România. „Exporturile ar urma să scadă uşor din cauza recoltei mai mici, 85% din exporturile de orz ale României mergând spre pieţele din afara UE”, susţine USDA.

Separat, fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane de tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.

Cea mai gravă secetă din ultimul secol în estul Uniunii Europene

Seceta care pârjoleşte statele din estul Uniunii Europene (UE) devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Conform Bloomberg, în unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.

„Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în termeni de ajutoare medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă”, spune Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia.

Statele UE din est au evitat numărul mare de decese din cauza Covid-19 graţie introducerii rapide a carantinei, astfel ca preşedintele Cehiei, Milos Zeman, să declare că seceta este o problemă mai gravă coronavirusului. Preşedintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis să construiască mai multe rezervoare pentru apă.

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european.

„Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică” a declarat săptămâna trecută premierul polonez, Mateusz Morawiecki. De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

Citește și:

Leave a Comment