Share
Ministrul Agriculturii: România nu va intra în criză de alimente

Ministrul Agriculturii: România nu va intra în criză de alimente

Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, consideră că România şi chiar Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară.

Conform ministrului Agriculturii, coridoarele „verzi” de transport funcţionează. „La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele “verzi” de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

„Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize”, a explicat Oros.

El a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

„Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru”, a susţinut ministrul.

Studiu: România își poate asigura, în întregime, necesarul de alimente

Un studiu realizat de Termene.ro, platformă specializată în oferirea de informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale companiilor, arată că România are capacităţi de producţie care ar putea asigura, în întregime, necesarul de alimente al populaţiei.

Conform reprezentanţilor Termene.ro, cel mai important element al industriei alimentare este existenţa materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de faţă prin numărul de companii care activează în sectorul producţiei agricole (producţia vegetală şi producţia animalieră).

Astfel, în prezent, veniturile generate de întregul sector agricol al României s-au apropiat de 40 miliarde lei, în creştere de la aproximativ 30 miliarde lei cât înregistra în anul 2015 (cel mai slab an din ultimii cinci ani). De asemenea, valoarea comercializată de aceste companii reprezintă, în medie, 65% din valoarea de vânzare a produselor finite, dar spre deosebire de comerţ, unde existenţa mărfii este cel mai important element, în cazul producţiei, pe lângă materia primă (a cărei existenţă este foarte importantă), în preţul final al produsului sunt cuprinse multe alte costuri a căror pondere este de asemenea relevantă, costuri precum salariile muncitorilor din fabrici, existenţa unor linii de producţie a căror cost este vizibil prin amortizare, energia electrică necesară funcţionării acestora etc.

„Dacă în comerţ vorbim de raportul preţ de achiziţie – preţ de vânzare marfă, în producţie discuţia pleacă de la raportul materie primă – produs finit pentru care exemplificăm cu o moară de făină. Materia primă – grâul 1,5 kg asigură produsul finit – făina – 1 kg. Preţul de achiziţie al grâului este de 1,2 – 1,5 lei (până într-un leu/kg), iar preţul făinii la ieşirea din fabrică este de 2,5 – 3 lei. Rezultă aşadar că jumătate din preţul făinii este costul grâului din care este fabricată. Luând acest exemplu extrem de simplu şi aplicat la nivel macroeconomic, putem deduce că materia primă vândută în România are potenţialul de a asigura funcţionalitatea industriei alimentare”, apreciază Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

Datele prezentate în studiul de specialitate arată că, în intervalul 2014 – 2018, necesarul de consum din România ar fi putut fi acoperit în proporţie de 100% de capacităţile de procesare interne, pe când în cazul anului 2019 previziunile specialiştilor indică un grad de acoperire care se apropie de 100%.

„Cei mai buni ani din acest punct de vedere au fost anii 2015 şi 2016, când capacitatea României a depăşit cu peste 10% consumul”, se notează în cercetare.

Potrivit sursei citate, la nivel naţional, o treime dintre veniturile comercianţilor care activează în industria alimentară provin din bunuri non-alimentare

„Deşi datele oficiale ale anului 2019 nu sunt încă finalizate, toate elementele converg spre aceeaşi concluzie: companiile care au ca domeniu principal de activitate comerţul preponderent cu produse alimentare, băuturi şi tutun au depăşit 90 de miliarde de lei venituri (conform Ministerului de Finanţe) pe când cheltuielile pe care populaţia le realizează pentru aceste tipuri de produse au depăşit 62 de miliarde de lei (conform INS). Discrepanţa dintre veniturile companiilor care asigură populaţia cu produse alimentare şi cheltuielile pe care aceasta din urmă le realizează pentru aceste tipuri de produse este cauzată de doi factori: toate companiile din domeniul comerţului cu alimente (inclusiv băutură şi tutun) au în ofertă o serie de produse din alte categorii care sunt achiziţionate frecvent, dar care nu fac parte din categoria analizată; datele provin din două surse, Ministerul Finanţelor, respectiv Institutul Naţional de Statistică, existând aşadar mici inadvertenţe. În ambele cazuri, se poate observa că, de la an la an, din punct de vedere valoric, atât consumul de alimente al populaţiei, precum şi veniturile comercianţilor au crescut într-un ritm accelerat. O parte din creştere este determinată de creşterea preţurilor de consum, dar un alt motiv relevant al acestui trend este şi înclinaţia spre consumerism, tot mai vizibilă şi la nivel naţional”, precizează studiul Termene.ro.

Totodată, veniturile obţinute de capacităţile de producţie ale industriei alimentare (inclusiv băuturi şi ţigări) au crescut anual, până la aproximativ 61 miliarde de lei, iar veniturile pe care le-au generat companiile respective au depăşit, în fiecare an, costurile populaţiei pentru achiziţia de produse alimentare.

La capitolul angajaţilor din industria alimentară din România, 1 din 5 se află pe raza municipiului Bucureşti.

„Probabil că în contextul crizei cu care se confruntă în acest moment lumea, printre cei mai importanți angajați din mediul privat sunt cei care activează în industria producţiei alimentare. La nivelul anului 2018, ultimul pentru care datele sunt complete, în România erau angajate aproximativ 190.000 de persoane în acest domeniu. Datele previzionate pentru anul 2019 indică o valoare aproximativ similară cu o uşoară creştere, însă fără a exista schimbări fundamentale. Principalele capacităţi de producţie alimente ale României sunt grupate în jurul municipiului Bucureşti, unde există peste 17 mii de angajaţi în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11 mii angajaţi şi Ilfov cu aproximativ 10 mii. La polul opus, cele mai puţine unităţi de producţie sunt în judeţele din sudul României şi din regiunea de sud-vest, unde cu puţine excepţii există sub 3.500 de angajaţi/judeţ”, susţin specialiştii.

Leave a Comment