Share
Ignoranță până la moarte

Ignoranță până la moarte

În al doilea război mondial, bombardamentele care vizau obiectivele strategice – clădiri importante, rafinării, uzine – aveau un orar pe care populația îl cunoștea, ca să se poată adăposti. Așa mi-a povestit tata, după ce l-am întrebat despre cicatricea de pe obraz, urma unui șrapnel care l-a atins în fuga către adăpost.

După zeci de ani, trecerea la comunism și revenirea la un sistem democratic, pare că suferința trecutului nu ne-a învățat nimic, pe mulți dintre noi. Cuvântul pandemie nu e suficient de convingător, pentru că virusul este un dușman care nu ne distruge casa,  nu șuieră, nu e vizibil.

Așa că important este să ne ducem personal la cumpărături, în fiecare zi, după țigări, pâine sau medicamente. E de viață și de moarte să vociferăm în fața magazinului, pentru că nu putem să ne mai bulucim înăuntru și trebuie să zbierăm că nu avem nevoie de dezinfectant sau de mănuși. E esențial să ieșim în pădure, la grătar, în grup mare sau să facem gimnastică în Herăstrău, tot mai mulți, comasați. E vital ca preotul să ne introducă în gură, unei întregi comunități, aceeași linguriță, ca să ne ierte de păcate. Și e fundamental ca acum să ne înghesuim să înfulecăm colivă, în curtea bisericii.

Ce contează eforturile medicilor, asistentelor, polițiștilor, autorităților? E indispensabil ca acum, în plină pandemie, să ignorăm toate sfaturile de bun simț, toate recomandările medicale și să continuăm să credem că nu ni se poate întâmpla nouă o nenorocire, pentru că avem o origine puternică, geto-dacică și pentru că am mâncat usturoi. Italia? Ce s-a întâmplat acolo nu se va repeta la noi….

Sau poate totuși, după ce vom fi văzut filmele care descriu infernul din spitalele din țara înrudită cu noi ca latinitate și obiceiuri, cu oameni care sunt ajutați de aparate să supraviețuiască dacă mai au această șansă, ne vom trezi din inconștiență. Poate că mărturiile românilor de acolo, cadre medicale sau pacienți, ne vor alarma.

Poate vom înțelege că depindem unii de alții să creștem șansa la viața nouă înșine și a unor nevinovați, cărora le putem transmite un dușman perfid și invizibil. Și totul, pentru că nu am fost capabili să ne disciplinăm și să facem mici gesturi. Pentru că nu ne putem abține să ieșim inutil din casă, pentru că nu ne spălăm pe mâini, pentru că ne vizităm rudele, pentru că nu ne dezinfectăm, pentru că nu păstrăm o distanță rezonabilă între noi, pentru că nu ne acoperim gura cu cotul când tușim sau strănutăm.

#stațiacasă #stațiacasă #stațiacasă

Leave a Comment