Share
Brâncuși: simbolul cu care nu știm ce să facem

Brâncuși: simbolul cu care nu știm ce să facem

O furtună de reacții dure, întrebări isterice și glume neprietenoase s-a rostogolit în social media dâmbovițeană, în legătură cu Brâncuși. Ministerul Culturii a îndrăznit să deschidă un dialog cu generațiile care citesc rareori cărți tipărite și care n-au auzit niciodată de sculptor. A sărit să protesteze cealaltă tabără, a celor care se pricep la carte și cultură, care au aruncat sute de comentarii și emoticoane furioase.

Ministerul Culturii a apelat la Irina Rimes, o tânără cântăreață cu o comunitate importantă, pentru a transmite un mesaj simplu: în 19 februarie, de ziua lui Brâncuși, toată lumea e invitată gratis să îi vadă creațiile în centrul Bucureștiului, la Muzeul Național de Artă. De fapt, o parte din operele lui sunt găzduite acolo de multă vreme, dar sunt rareori vizitate, deși biletul de intrare costă doar 10 lei.

La conferința de presă Irina a spus de câteva ori că nu știe dacă e cea mai bună alegere, dar își asumă subiectul așa cum poate ea mai bine. Pentru curajul de a se asocia cu un subiect pe care îl stăpânește la fel de mult ca și comunitatea de tineri pe care o are, a fost penalizată aspru de televiziuni, redactori, consultanți de comunicare, oameni de cultură. Irina are de 11 ori mai mulți urmăritori pe Facebook decât Ministerul Culturii, iar postarea ei despre ziua lui Brâncuși a generat 2200 de reacții, în timp ce a Ministerului, 73.

Dincolo de controversa care l-a propulsat în actualitatea urbei, Brâncuși e un simbol pe care noi, românii, nu l-am putut cuprinde niciodată. Născut în 19 februarie 1876 la Hobița, Gorj, a ajuns un artist universal stabilit la Paris, al cărui nume este pronunțat pe tot mapamondul fără semne diacritice. Operele lui pot fi admirate în mai multe galerii faimoase, dar cele mai multe pot fi regăsite în Paris, la Centrul Pompidou, cel mai mare muzeu de artă contemporană din Europa, într-o zonă specială. Accesul e gratuit.

Artist universal, Brâncuși a creat cu România în suflet, iar în formele lui măiestre se întrepătrund elemente din arta noastră populară. În 1938 a oferit orașului Târgu-Jiu, unde și-a petrecut copilăria, trei opere dispuse pe aceeași axă: Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana Infinita, în cinstea eroilor care și-au pierdut viața în primul război mondial. În schimb, patria ajunsă comunistă i-a refuzat în 1951 o donație de peste 200 de opere, așa că sculptorul a renunțat la cetățenia română și a solicitat-o pe cea franceză, iar ulterior Brâncuși a donat Franței toate creațiile sale din atelierul său de la Paris.

Brâncuși a depășit tiparele timpului său, a celebrat femeile și dragostea, în viață și în profesie. Creațiile lui Brâncuși sunt geometrice, sintetice, simbolice. Multe dintre sculpturile sale poartă numele muzelor care le-au inspirat sau vorbesc despre iubire, în forma ei esențială. Printre iubirile lui se numără prințese, colecționare de artă, artiste, printre care și Maria Tănase.

Artistul a avut curajul să fie altfel și și-a asumat o traiectorie amețitoare. Copil sărac, avea 7 ani când i-a fost încredințată turma de oi a familiei, a fost ucenic într-o băcănie de la 11 ani, iar la majorat a sculptat o vioară din bucăți de lemn aruncate de alții, ceea ce i-a permis intrarea în Școala de arte și meserii de la Craiova. A urmat Facultatea de Arte Frumoase de la București, a studiat la Munchen și la Paris. A făcut parte din avangarda culturii mondiale, iar prietenilor săi faimoși le gătea preparate tradiționale românești.

Ca națiune, îi datorăm onestitate, nu ipocrizie. Dacă ne pasă atât de mult de Brâncuși, atunci de ce am lăsat să se dezintegreze casa în care s-a născut? Cum ne păstrăm valorile sau memoria lor? Până să răspundem la toate aceste întrebări complexe, să le spunem tinerilor care îi aud pentru prima dată numele: Brâncuși și-a urmat visul și nu s-a lăsat sufocat de mediocritate. A muncit enorm să ajungă un superstar și e al nostru, în aceeași măsură în care este al lumii întregi. #weloveBrancusi

Leave a Comment