Share
Cât de mare este tezaurul României de la Moscova și de ce a ajuns acolo

Cât de mare este tezaurul României de la Moscova și de ce a ajuns acolo

Banca Națională a României a confirmat ieri că a intrat în posesia unor documente din anul 1941 în care reprezentanți ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar în legătură cu situația tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917.

O informație apărută recent în câteva publicații românești susținea că un iranian stabilit în România şi un braşovean au găsit într-un dulap vechi 200 de pagini ale unui dosar pe care mareşalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, l-a trimis la Moscova ca să revendice tezaurul României. Ieri, Banca Națională a României (BNR) a dat publicității un comunicat în care se arată că „a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 – cu sprijinul altor instituții ale statului –, în care reprezentanți ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situația Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917 și a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiștii BNR care încearcă să ateste proveniența și autenticitatea documentelor din arhiva BNR și să coreleze informațiile noi cu cele existente”.

Conform oficialilor BNR, cercetarea celor 200 de pagini este în curs și, odată finalizată, BNR va informa oficial publicul și instituțiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituții interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente. „Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoare istorică și completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu și în privința documentelor orginale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare – primire ale valorilor trimise de statul român și BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului. Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale prețioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susține până la finalizarea cercetărilor și reprezintă simple speculații”, se menționează în comunicatul BNR.

Tone de aur, monede și lingouri

Sunt puțini cei care cunosc suficient de bine cantitatea de aur trimisă la Moscova și chiar mai puțini cei care înțeleg de ce tezaurul românesc a trebuit transportat în Rusia. Ei bine, într-un discurs ținut pe 6 aprilie 2016 la  Simpozionul „Cristian Popișteanu”, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a explicat că „rezerva metalică” aflată în tezaurul BNR era de 91,48 tone de aur, monede și lingouri”.

Conform lui Isărescu, „art. 35 al Statutelor BNR prevedea că «Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de aur cel puțin de 40% din suma biletelor emise de dânsa». Așadar, dimensiunea rezervei metalice condiționa volumul de bancnote emise, era deci o avuție publică, «avutul nostru», cum îi spunea guvernatorul I. G. Bibicescu în acei ani grei. Mai mult decât atât, în epoca respectivă, cine venea cu o bancnotă de o sută de lei la ghișeele din Palatul Lipscani, solicitând transformarea acesteia în aur, primea monede din aur în schimb. Și din acest motiv, cea mai mare parte a tezaurului Băncii era reprezentată de monede. Prin urmare, această cantitate de aur era a băncii, nu era a acționarilor și nu reprezenta depozite ale unor particulari”.

Revenind la situația din 1916 trebuie spus că drama României din toamna acelui an era abia la început, căci a urmat abandonarea Bucureștiului și transferul tuturor instituțiilor la Iași, inclusiv a Băncii Naționale începând cu 14 noiembrie 1916. În pragul iernii, cu două treimi din teritoriul național ocupat, cu o armată care trebuia să se refacă și cu o importantă parte a populației plecată pe drumurile bejeniei, guvernul a considerat că trebuie să pună la adăpost tezaurul Băncii Naționale. Și unde îl putea transfera decât pe teritoriul singurului stat vecin aliat – Rusia? După cum arată Mugur Isărescu, „Rusia semnase, în august 1916, alături de Franța, Anglia și Italia, cele două convenții de cooperare cu România în cadrul Antantei. Cele două familii regale erau înrudite, Regina Maria fiind verișoară cu țarul Nicolae al II-lea. (…) În decembrie 1916, A. Mossolof, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Rusiei în România, a făcut un intens lobby pe lângă decidenții români și pe lângă Regina Maria, dând garanții, în urma împuternicirilor primite de la ministrul de finanțe rus, atât pentru transportul și depozitarea tezaurului la Moscova, cât și pentru revenirea acestuia în țară. Aceste garanții și predarea tezaurului Băncii Naționale a României către factorii de răspundere ruși se regăsesc în documente incontestabile, întocmite atât la Iași, la predare, cât și la Moscova, la primire, care poartă semnăturile și ștampilele reprezentanților guvernelor rus și român, precum și ai Sucursalei Moscova a Băncii de Stat a Rusiei și ai reprezentanților Băncii noastre Naționale; puteți vedea aceste documente, care au fost păstrate cu mare grijă de toți guvernatorii, indiferent de momentul istoric în care au condus această instituție”.

Prin urmare, iată de ce, în decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă – 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren. Conținutul casetelor a fost inventariat la Moscova timp de 19 zile, între 9 ianuarie și 16 februarie, prilej cu care a fost redactat un nou protocol, în patru exemplare, în limbile rusă și franceză. În aceeași zi de 16 februarie 1917, membrii delegației BNR care au însoțit tezaurul trimiteau și ei o scrisoare din Moscova în care relatau cum a avut loc inventarierea și precizau că „redacțiunea atât a primului proces-verbal, cât și a protocolului final s-a făcut de Delegațiunea Guvernului Rus, care a ținut a-și rezerva această onoare”.

În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naționale, care cuprindeau aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, și „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive și cărți, actele sale”. Astfel, în total, în primul și în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur.

©Lifenews.ro – Articolele lifenews.ro pot fi preluate în limita a 500 de caractere și doar cu acordul redacției.

Leave a Comment